“Când fetele au parte de educaţie, țările lor devin mai puternice și mai prospere” – Michelle Obama
În 11 februarie s-a sărbătorit Ziua Internaţională a Femeilor în Știinţă. În acest context, şi ţinând cont că ne aflăm în luna martie, ne-am gândit să dedicăm articolul din această lună lor, femeilor din tehnologie şi ştiinţă.
Katherine Johnson (n. 1918), Dorothy Vaughan (1910-2008) și Mary Jackson (1921-2005) sunt considerate azi trei dintre cele mai importante figuri din istoria călătoriilor în spațiu.
Hidden Figures – filmul inspirat din viața lor, nu e doar o poveste despre 3 femei geniale, ci e și povestea tranziției de la computerul uman la cel electronic.
Katherine este cea care a avut sarcina de a verifica numerele computerului electronic pentru zborul efectuat de John Glenn în jurul Pământului în 1962. Tot ea a calculat traiectoria zborului spațial efectuat de Alan Shepard (1961), primul american trimis pe orbita Pământului. În 1969, Katherine a efectuat calculele matematice pentru călătoria lui Apollo 11 pe Lună și a avut o contribuție esențială la calculele care au ajutat aducerea lui Apollo 13 înapoi, pe Pământ.
Când NASA a achiziționat primul calculator IBM pe baza de tranzistori, nimeni nu știa să-l utilizeze pentru călătoria în spațiu. Dorothy Vaughan a învățat limbajul de programare Fortran, după care și-a instruit echipa și a devenit programatoare pentru 7090, strămoșul calculatoarelor.
Mary Jackson a fost prima femeie de culoare din SUA specializată în inginerie aeronautică. Matematician și inginer, ea și-a început cariera la NACA (ulterior NASA) având rolul de “computer uman” (human computer). Acest termen definea persoana care făcea calcule matematice, înainte de apariția calculatoarelor comerciale. În 1953 a acceptat propunerea de a lucra la Tunelul Aerodinamic Supersonic. Scopul ei a fost să înțeleagă fluxul de aer și forțele implicate, astfel încât să poată îmbunătăți tehnologia aviatică a Statelor Unite.
Deși Katherine, Dorothy și Mary au întâmpinat obstacole majore de-a lungul carierei şi au rămas în anonimat mulți ani, totuși, azi, le e recunoscută valoarea şi contribuţia.
În patru state membre UE, majoritatea oamenilor de ştiinţă şi inginerilor sunt femei.
Pe primul loc în clasament este Lituania, cu un procent de 57% femei angajate în domeniul ştiinţific, urmată de Bulgaria și Letonia, ambele cu 52% şi Danemarca cu 51%.
În prezent, mai puţin de 30% dintre cercetătorii din întreaga lume sunt femei, potrivit rapoartelor ONU, în timp ce datele UNESCO arată că doar aproximativ 30% dintre fete aleg în învăţământul superior domenii ca ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică.
În luna februarie, Comisia Europeană a lansat cea de a șaptea ediție a Premiului UE pentru femeile inovatoare. Concursul este deschis femeilor din întreaga UE, iar termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 21 aprilie. Se vor acorda 3 premii, fiecare în valoare de 100.000 EUR, iar unei “inovatoare în ascensiune”, adică o întreprinzătoare de excepție aflată la începutul carierei, i se va acorda suma de 50.000 EUR.
România este aproape de media din UE în privința ponderii femeilor în știință și tehnologie. În anul 2018, 41% dintre oamenii de știință și inginerii din România erau femei.
În ţările din Europa de Est, inclusiv în România, ponderea femeilor implicate în domeniul tehnologiei este mai crescută decât în restul ţărilor europene, iar motivul e strâns legat de industrializarea rapidă a acestor ţări.
În România tot mai multe companii susţin implicarea femeile în tehnologie prin programe dedicate. Există o serie de conferinţe dedicate acestui subiect şi tot mai multe cursuri şi concursuri dedicate fetelor din industria IT.
Roxana Rugină, fondatoarea Simplon România, face parte din prima generaţie de cursanţi Simplon din Franţa şi prima care şi-a dorit să transpună proiectul în altă parte, la Cluj. În 2014 Roxana declara într-un interviu pentru Adevărul:
“Şi pentru mine era cumva o legătură: tehnic egal bărbat. Simplon însă m-a făcut să depăşesc această preconcepţie. În prima promoție din Franța erau multe fete printre cursanţi (7 din 30) şi în plus foarte mulţi sunt începători în programare.”
Încă din 2014, când Simplon România a început să existe, Roxana şi-a dorit ca prin acest proiect să infirme unele prejudecăţi legate de faptul că programarea este dedicată exclusiv minţilor masculine. Pentru a sensibiliza publicul asupra egalităţii de şanse în industria IT, Roxana Rugină prin intermediul Simpon împreună cu Rails Girls, Girls Who Code în Romania şi Girls in Tech Romania au organizat în anii următori o serie de evenimente dedicate femeilor din industrie.
În 2017 Simplon România organizează împreună cu Asociația Edusfera din București 20 de ateliere de programare în 20 de școli din București și Cluj-Napoca în cadrul cărora încurajează programarea în randul fetelor de 9-11 ani. Simplon şi-a propus atunci şi a reuşit ca cel puţin 50% dintre participanţii la atelierele respective să fie fete.
În 2018 am organizat o serie de de ateliere/workshopuri – Girls&Code, dedicate în special fetelor.
În 2019 au loc modulele Kid Innovation Girls Edition – powered by Accenture Industrial Software Solutions. În cadrul acestor ateliere, 36 de fete din Cluj-Napoca, Mureș și Timișoara au participat la cursuri de robotică. Modulele Kid Innovation se derulează în continuare.
În cadrul competiției SuperCoders 2019 organizată anual încă din 2014 (o inițiativă #PentruMâine a Orange România) locul 1 a fost ocupat, pentru prima dată, de o fată.
Chiar şi în cadrul cursurilor de educație digitală pentru seniori – Digital Seniors – 70% dintre participanţii ediţiei din 2019 au fost femei.
Mai mult, prin toate celelalte proiecte pe care le derulăm în cadrul Simplon: SuperCoders, Code Kids, Digital Kids Cluj, încurajăm participarea în mod egal fete-băieți la ateliere.
“În continuare, misiunea noastră este să încurajăm dezvoltarea competențelor digitale în domeniul tech prin șanse egale oferite atât fetelor cât şi baieţilor. Pentru 2020 ne dorim să ajungem în cât mai multe şcoli cu experiențe digitale de învăţare pentru toți copiii din România și mai ales în mediul rural. În plus vom lansa un newsletter cu informaţii şi conţinut periodic pentru părinti şi profesori care vor să afle cum e cu timpul petrecut pe calculator/telefon şi cum folosim tehnologie în avantajul copiilor și al dezvoltării lor pentru viitor.” Roxana Rugină – Fondator & CEO Simplon România.